Faceți căutări pe acest blog

CoE: ELDA – European Local Democracy Action: o nouă platformă pentru democrația locală

Centrul Pro-European al Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova vă propune o nouă resursă informațională dedicată democrației locale: European Local Democracy Action (ELDA), platforma digitală lansată de Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei pentru promovarea participării cetățenești și a inovării în democrația locală în Europa.

Acces: https://elda.coe.int/




Ce este ELDA?

ELDA reprezintă o nouă etapă în dezvoltarea inițiativelor europene dedicate democrației locale. Platforma succede Săptămânii Europene a Democrației Locale (European Local Democracy Week – ELDW), transformând o campanie anuală într-o inițiativă orientată spre acțiune, desfășurată pe tot parcursul anului.

Prin ELDA, Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei urmărește să încurajeze participarea activă a cetățenilor la viața publică locală, să promoveze inițiativele inovatoare și să faciliteze schimbul de experiență între autorități locale și regionale din Europa.


Scopul platformei

ELDA oferă un cadru european în care municipalitățile, regiunile și asociațiile autorităților locale și regionale pot:

  • să prezinte inițiative care contribuie la consolidarea democrației locale;
  • să promoveze participarea cetățenilor la procesele decizionale;
  • să facă schimb de experiență și bune practici;
  • să coopereze cu parteneri europeni preocupați de dezvoltarea democrației locale;
  • să ofere vizibilitate proiectelor și activităților desfășurate la nivel local și regional.

Lansarea website-ului marchează un moment important în dezvoltarea ELDA și reafirmă angajamentul Congresului de a sprijini cetățenia activă și participarea semnificativă la viața publică locală.

Cui se adresează?

Website-ul este destinat, în primul rând, autorităților locale și regionale și asociațiilor naționale ale acestora, care pot utiliza platforma pentru a-și înregistra și promova activitățile.

Totodată, ELDA constituie o resursă utilă pentru:

  • reprezentanți ai administrației publice;
  • organizații ale societății civile;
  • cercetători și cadre didactice;
  • studenți și elevi interesați de administrația publică;
  • bibliotecari și alte persoane interesate de democrația participativă și implicarea cetățenilor.

Pentru Republica Moldova, platforma poate fi valorificată ca sursă de informare, documentare și inspirație pentru inițiative locale, oferind acces la experiențe europene și exemple de participare cetățenească.

Ce informații oferă website-ul?

Platforma reunește informații despre inițiative, activități și proiecte dedicate democrației locale, precum și oportunități de participare la comunitatea europeană ELDA.

Un element important îl constituie posibilitatea ca autoritățile locale și regionale și asociațiile naționale să înregistreze și să distribuie propriile activități, sporindu-le vizibilitatea și facilitând contactele cu alți parteneri europeni.

Inițiative și activități locale

Website-ul permite prezentarea proiectelor și activităților care încurajează implicarea cetățenilor în viața publică locală. Acestea pot constitui exemple de bune practici pentru alte comunități și pot contribui la schimbul de experiență între partenerii europeni.


Premiul ELDA pentru implicare cetățenească locală

În 2026, Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei, în cooperare cu European Capital of Democracy (ECoD), a instituit Local Citizens Engagement – ELDA Award. 

ELDA Award nu este doar o distincție, ci și un mecanism de promovare a inițiativelor locale, de învățare reciprocă și de recunoaștere a rezultatelor obținute prin participarea cetățenilor.

De ce este important un premiu dedicat participării cetățenești?

Premiul urmărește să aducă în atenție soluțiile inovatoare care apropie cetățenii de procesele decizionale și contribuie la dezvoltarea culturii democratice în comunități. Totodată, prin prezentarea inițiativelor de succes, acesta încurajează învățarea reciprocă, inspirația și schimbul de practici relevante între comunitățile europene.

Astfel, ELDA Award pune accentul nu doar pe originalitatea unui proiect, ci și pe valoarea sa pentru cetățeni și comunitate.

Criteriile de evaluare

Proiectele sunt evaluate pe baza a trei elemente principale:

1. Calitatea de partener ELDA – condiție de eligibilitate

Doar partenerii ELDA sunt eligibili să depună candidaturi pentru premiu. Obținerea acestui statut presupune înregistrarea activităților pe platformă și aprobarea acestora de către echipa ELDA.

2. Inovarea

Sunt apreciate abordările noi, creative sau originale, care răspund unor provocări locale și contribuie la îmbunătățirea participării cetățenilor sau a guvernării locale

3. Impactul

Se urmăresc schimbările pozitive concrete și măsurabile produse de proiect, precum și beneficiile reale pentru cetățeni, comunități și procesele democratice.

Cum se desfășoară selecția?

Premiul ELDA are un proces de evaluare participativ și democratic. Fiecare proiect depus este evaluat de un Juriu al Cetățenilor, alcătuit din peste 1 000 de cetățeni din întreaga Europă. Acest mecanism urmărește să asigure că inițiativele sunt apreciate nu doar pentru caracterul lor inovator, ci și pentru relevanța și impactul lor real asupra comunităților.

1. Înregistrați-vă activitățile

Creați un cont pe platformă și înregistrați pe parcursul anului activitățile de participare cetățenească.

2. Obțineți statutul de partener ELDA

După examinarea și aprobarea activităților de către echipa ELDA, organizația devine oficial partener ELDA.

3. Depuneți cele mai bune inițiative

Selectați și înscrieți proiectele dumneavoastră remarcabile pentru a fi luate în considerare la ELDA Award.

4. Evaluarea de către Juriul Cetățenilor

Proiectele sunt apreciate de un juriu democratic, format din peste 1 000 de cetățeni europeni, pe baza criteriilor de inovare și impact.

5. Selectarea finaliștilor

Proiectele cu cele mai bune rezultate sunt preselecționate, iar zece dintre acestea sunt desemnate finaliste.

6. Ceremonia de premiere și anunțarea câștigătorului

Finaliștii sunt celebrați în cadrul ceremoniei de premiere, unde este anunțat oficial câștigătorul.


Ce beneficii oferă participarea?

Înscrierea la ELDA Award oferă autorităților locale și regionale oportunități de recunoaștere europeană, promovare și cooperare. Printre acestea se numără:

  • Recunoaștere europeană – obținerea aprecierii și sprijinului din partea Consiliului Europei și ECoD;
  • Vizibilitate sporită – promovarea realizărilor democratice ale orașului sau regiunii pe o platformă internațională;
  • Oportunități de networking – stabilirea unor contacte cu inovatori, experți și lideri locali din întreaga Europă;
  • Schimb de cunoștințe – contribuția la o rețea europeană de practici de bună guvernare și valorificarea experiențelor altor comunități.

Website-ul nu este doar un spațiu de prezentare a premiului, ci și instrumentul prin care inițiativele pot deveni vizibile, pot fi înregistrate și pot intra în circuitul european de recunoaștere.

Pentru autoritățile locale și regionale din Republica Moldova, această oportunitate poate fi relevantă în contextul promovării proiectelor care încurajează participarea cetățenilor, dialogul cu comunitatea și implicarea acestora în viața publică locală.

ELDA Award demonstrează că democrația locală se consolidează nu doar prin instituții, ci și prin implicarea activă a cetățenilor. Prin recunoașterea inițiativelor inovatoare și cu impact, premiul încurajează comunitățile europene să dezvolte noi forme de participare și să împărtășească experiențele lor.

Premiul recunoaște inițiative locale și regionale remarcabile care promovează participarea cetățenilor și angajamentul democratic. El face parte din Innovation in Politics Awards.

Autoritățile și asociațiile care își înregistrează și raportează proiectele pe website pentru anul 2026 vor fi invitate, începând cu decembrie 2026, să le înscrie pentru ELDA Award 2027.


Ediția 2026 și edițiile precedente

Platforma permite urmărirea activităților desfășurate în cadrul inițiativei și oferă acces la informații despre edițiile anterioare ale Săptămânii Europene a Democrației Locale.

Această secțiune poate fi utilă pentru identificarea unor exemple de proiecte, teme și practici de participare cetățenească.


Cum se navighează pe website?

Website-ul este disponibil în limbile engleză și franceză. Navigarea se realizează prin meniul principal, care permite accesul la informațiile despre inițiativă, activități, premiu și actualități.

1. Pagina principală

Pagina de start oferă o prezentare generală a ELDA și permite accesul rapid la principalele secțiuni ale platformei.


2. „About ELDA” – Despre ELDA

Această secțiune prezintă inițiativa, scopul său și trecerea de la European Local Democracy Week la European Local Democracy Action.

Ce poate afla utilizatorul? Informații despre obiectivele ELDA, rolul Congresului și cadrul european de cooperare pentru democrația locală.

3. „ELDA Award” – Premiul ELDA

Secțiunea oferă informații despre premiul dedicat inițiativelor de participare cetățenească locală și despre modul în care proiectele pot fi promovate în cadrul comunității ELDA.

Ce poate afla utilizatorul? Informații despre premiu, inițiativele eligibile și oportunitățile de recunoaștere a proiectelor locale.

4. „Join / Participate” – Participă

Această secțiune este destinată autorităților locale și regionale și asociațiilor naționale care doresc să se alăture comunității ELDA.

Prin intermediul platformei, partenerii pot înregistra proiecte și activități realizate în 2026, contribuind la vizibilitatea inițiativelor lor și la schimbul de experiență european.

Imaginea 8 – Secțiunea de participare / înregistrare Captură de ecran cu butonul sau pagina de acces la înregistrarea activităților.

5. „Current edition” – Ediția curentă

Secțiunea oferă acces la informații despre activitățile și inițiativele desfășurate în cadrul ediției curente a ELDA.

6. „Previous editions” – Edițiile precedente

Această secțiune permite consultarea informațiilor despre edițiile anterioare ale inițiativei, fiind utilă pentru documentarea evoluției activităților dedicate democrației locale.

7. „News” / „Latest news” – Actualități

Secțiunea de actualități oferă informații despre noutățile și evoluțiile ELDA, inclusiv despre inițiativele promovate în cadrul platformei.

Cum poate fi valorificată resursa în Republica Moldova?

ELDA poate fi utilizată de autoritățile publice locale, biblioteci, instituții de învățământ și organizații ale societății civile pentru:

  • documentare asupra participării cetățenești și democrației locale;
  • identificarea unor practici europene care pot inspira inițiative locale;
  • informarea publicului despre proiecte și activități dedicate implicării cetățenilor;
  • promovarea inițiativelor locale în cadrul unei comunități europene;
  • schimb de experiență cu autorități și organizații din alte țări.

Pentru bibliotecari și cercetători, website-ul poate constitui un punct de plecare pentru identificarea unor exemple relevante în domeniul administrației publice, al democrației participative și al implicării comunitare.

Oportunități de participare și recunoaștere

Autoritățile locale și regionale și asociațiile naționale sunt invitate să se alăture comunității ELDA și să își înregistreze proiectele și activitățile realizate în 2026.

Începând cu decembrie 2026, partenerii care și-au înregistrat și raportat proiectele pe website pentru anul 2026 vor fi invitați să le înscrie pentru Local Citizens Engagement – ELDA Award 2027.

Totodată, finaliștii primei ediții a premiului din 2026 au fost anunțați, iar câștigătorul urma să fie desemnat la 30 octombrie 2026, la Cascais, Portugalia, oraș desemnat Capitala Europeană a Democrației pentru anul 2026.

Prin lansarea website-ului ELDA, Consiliul Europei consolidează un cadru european dedicat participării cetățenești, inovării și schimbului de experiență în domeniul democrației locale.

Pentru utilizatorii din Republica Moldova, această platformă reprezintă o resursă informațională utilă pentru cunoașterea inițiativelor europene, identificarea unor exemple de bune practici și promovarea unei participări active la viața publică locală.

Centrul Pro-European al Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova vă invită să descoperiți această resursă și să valorificați informațiile oferite de Consiliul Europei în activitatea de informare, documentare și educație pentru cetățenie democratică.

Publicat de Niciun comentariu:
Etichete: , , , ,

Organismele europene: a nu se confunda

               


Uniunea Europeană (UE)



                                            Consiliul Europei (CoE)

UE si CoE sunt două dintre cele mai influente structuri europene. Deşi cooperează pe diverse domenii, ar trebui să faceţi o distincţie clară între ele. În primul rând trebuie să cunoaşteţi că 
  • Consiliul Europei cuprinde 46 de state membre, inclusiv și Republica Moldova care a aderat la această organizaţie la 13 iulie 1995. 
  • Uniunea Europeană este alcătuită din 27 de state membre şi Republica Moldova aspiră să adere la această organizaţie.   

A nu se confunda....     

 
Aflați mai multe »
Publicat de Niciun comentariu:
Etichete: , ,

Cultura și patrimoniul cultural

 LIBERI SĂ CREĂM - CREĂM PENTRU A FI LIBERI


Rolul Consiliului Europei în protecția și promovarea
culturii europene și a patrimoniului cultural

Cultura și patrimoniul cultural din întreaga Europă reprezintă bunuri comune inestimabile care depășesc granițele naționale, reflectând limbile, istoriile și expresiile artistice ale diverselor popoare ale Europei.

Convenția Culturală Europeană din 1954 a pus bazele activității Consiliului Europei. În prezent, într-o lume aflată într-un proces rapid de digitalizare, comorile culturale ale Europei se confruntă cu noi provocări, inclusiv traficul ilegal, distrugerea deliberată și efectele nedorite ale schimbărilor tehnologice sau obstacolele în calea libertății de exprimare artistică, oferind un nou impuls activității Organizației de a proteja și promova patrimoniul cultural european la cele mai înalte standarde, de a încuraja cooperarea transfrontalieră și de a împărtăși politici culturale inovatoare.

Pagina tematică dedicată Culturii, elaborată de Consiliului Europei, pune în valoare rolul culturii ca motor al democrației, dialogului între societăți și coeziunii sociale în Europa.

https://www.coe.int/en/web/portal/themes/culture

 Scopul paginii

  • Promovarea diversității culturale în Europa
  • Susținerea creativității și libertății artistice
  • Consolidarea rolului culturii în educație, incluziune și dezvoltare durabilă
  • Evidențierea standardelor europene privind accesul la cultură
  • Sprijinirea politicilor culturale în statele membre

Structura principală a paginii

1. Priorities – Domeniile-cheie de acțiune în politicile culturale europene

Prioritățile Consiliului Europei în domeniul patrimoniului cultural

  • Protecția patrimoniului cultural împotriva amenințărilor precum traficul ilicit, distrugerea, furtul, săpăturile ilegale și deteriorarea bunurilor culturale.
  • Promovarea diversității culturale și a schimburilor între diferite culturi, prin sprijinirea statelor membre în implementarea unor politici care reflectă bogăția culturală a Europei.
  • Apărarea libertății de exprimare artistică.
  • Asigurarea utilizării pozitive a tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale pentru conservarea culturii și a patrimoniului cultural și pentru a le face accesibile tuturor.

2. News – Știri actualizate despre proiecte, inițiative, conferințe și decizii în domeniul culturii


Pagina oferă conexiune directă cu Portalul de Noutăți al Consiliului Europei

3. Who does what – Instituțiile și partenerii implicați în politici culturale

Comitetul Director pentru Cultură, Patrimoniu și Peisaj, alcătuit din experți naționali ai statelor membre, stabilește standarde în domeniu. Institutul European al Rutelor Culturale gestionează și oferă consultanță privind rutele culturale care traversează mai multe țări, acoperind teme variate – de la vikingi și Wolfgang Amadeus Mozart până la măslini și cimitire.

Convențiile privind traficul ilicit de bunuri culturale și gestionarea și conservarea culturii consolidează cooperarea internațională și promovează rolul comunității.

Statele membre, societatea civilă și organismele de experți monitorizează aplicarea politicilor și standardelor culturale la nivel național și internațional.

4. Key documents – Documente de referință: convenții, recomandări, rapoarte



5. Spotlight – Inițiative și proiecte emblematice

Consiliul Europei desfășoară un amplu set de inițiative dedicate culturii și patrimoniului cultural european, care au ca scop protejarea, promovarea și valorificarea diversității culturale a continentului. Printre cele mai importante programe se numără European Heritage Days, o inițiativă care permite anual deschiderea către public a mii de monumente, situri și spații culturale din statele membre, facilitând accesul cetățenilor la patrimoniul comun european.

În domeniul audiovizual, Eurimages sprijină coproducțiile cinematografice europene și contribuie la dezvoltarea industriei filmului prin finanțarea proiectelor care promovează cooperarea internațională și diversitatea culturală. De asemenea, programul Cultural Routes of the Council of Europe încurajează descoperirea patrimoniului comun prin rute culturale transnaționale, care conectează istorii, tradiții și identități din diferite țări.

O altă inițiativă relevantă este rețeaua HEREIN network, care facilitează schimbul de bune practici și cooperarea între experți în domeniul patrimoniului cultural, sprijinind elaborarea și implementarea politicilor publice în statele membre.

În același timp, inițiativa „Free to Create – Create to Be Free” promovează libertatea de exprimare artistică, subliniind rolul esențial al artei într-o societate democratică. Aceasta atrage atenția asupra cazurilor de restrângere a libertății artiștilor, încurajează protejarea drepturilor acestora și susține arta ca spațiu de dialog, incluziune și reflecție critică.

Împreună, aceste programe și inițiative reflectă angajamentul Consiliului Europei de a proteja patrimoniul cultural, de a susține creativitatea și de a consolida cooperarea culturală la nivel european.

6. Conventions – Convenții europene în domeniul patrimoniului, libertății culturale, creativității


7. More about culture – Resurse suplimentare și inițiative conexe

Culture and Cultural Heritage at the Council of Europe » / Cultura și Patrimoniul Cultural la Consiliul Europei
Cultural Routes – explore by theme! » / Rutele Culturale Europene
Eurimages cultural support fund » / Fundația pentru suport cultural Eurimages
Free to create – create to be free digital exhibition » / Liberi să creăm - creăm să fim liberi expoziție digitală
European Audiovisual Observatory » / Observatorul European al Audiovizualului

*     *    *
Mai multe surse și publicații:

CoE: e-publicații:
Din colecțiile Centrului Pro-european:

H: Educatie, cultura, patrimoniu si sport / Education, Culture, Heritage, Sport

Publicat de Niciun comentariu:
Etichete: , , ,

Monitorizarea progresului reformelor și a sprijinului financiar oferit de UE

Tabloul de indicatori al Mecanismului de Reformă și Creștere

Pe măsură ce Republica Moldova avansează pe calea aderării la Uniunea Europeană (UE), un nou instrument public devine disponibil pentru monitorizarea progresului reformelor și a sprijinului financiar oferit de UE: Tabloul de indicatori pentru Mecanismul de Reformă și Creștere. Elaborat de Comisia Europeană în cadrul Planului de Creștere al UE pentru Moldova, tabloul oferă informații clare, structurate și periodic actualizate privind implementarea Agendei de Reforme convenite între UE și Republica Moldova, precum alocările și debursările de fonduri în cadrul Mecanismului de Reformă și Creștere.
Inițiativa face parte din eforturile mai ample ale UE
  •  de a promova transparența, 
  • de a consolida alfabetizarea în materie de date și 
  • de a sprijini o acoperire mediatică de înaltă calitate, bazată pe dovezi, a procesului de integrare europeană a Moldovei și a punerii în aplicare a Facilității pentru reformă și creștere economică.
Tabloul de indicatori este o platformă online publică de monitorizare, concepută pentru a asigura transparența și responsabilitatea în implementarea reformelor susținute de UE. Aceasta reunește, într-o interfață unică și accesibilă, informații despre angajamentele și obiectivele de reformă convenite între UEși Republica Moldova. De asemenea, tabloul indică stadiul implementării acestor angajamente – dacă au fost finalizate, sunt în curs de finalizare sau sunt restante – și prezintă date privind fondurile UE debursate în legătură cu etapele de reformă îndeplinite.

În termeni practici, tabloul transpune documentele de politici și angajamentele tehnice de reformă într-un format ușor de consultat și de înțeles de publicul larg. Prin structurarea clară și vizuală a informației, acesta permite identificarea rapidă a progreselor realizate și a domeniilor în care sunt necesare eforturi suplimentare.



Platforma facilitează analiza legăturii dintre condiționalitatea reformelor și asistența financiară a UE, clarificând modul în care realizările concrete declanșează debursarea fondurilor. Totodată, aceasta oferă o imagine de ansamblu transparentă asupra pachetului financiar și a sumelor debursate până în prezent, permițând jurnaliștilor să urmărească utilizarea sprijinului UE într-un mod structurat. În reflectarea unor domenii precum
  •  reforma justiției,
  •  administrația publică,
  •  combaterea corupției, 
  • guvernanța economică sau sectorul energetic, reprezentanții mass-media pot utiliza Tabloul de indicatori pentru a identifica angajamentele concrete și pentru a măsura progresul în raport cu indicatori stabiliți.

Mecanismul de Reformă și Creștere funcționează pe baza unei logici orientate spre performanță, ceea ce înseamnă că sprijinul financiar din partea UE este condiționat de realizarea unor pași concreți de reformă și de obținerea unor rezultate măsurabile. Tabloul reflectă acest mecanism prin prezentarea clară a măsurilor de reformă convenite și prin indicarea progresului înregistrat de autoritățile naționale în implementarea acestora.

De asemenea, acesta arată care etape ale reformei au condus la debursarea fondurilor UE și oferă o imagine de ansamblu asupra sprijinului financiar total alocat în cadrul Mecanismului de Reformă și Creștere. Prin corelarea reformelor cu finanțarea într-un mod transparent, tabloul ilustrează modul în care angajamentele de politici publice se traduc în fluxuri financiare concrete și, în cele din urmă, în rezultate tangibile pentru cetățeni.




Tabloul de indicatori al Mecanismului de Reformă și Creștere contribuie la o dezbatere publică mai bine informată, făcând datele oficiale ușor accesibile și ușor de înțeles. Acesta oferă jurnaliștilor, organizațiilor societății civile, cercetătorilor și cetățenilor posibilitatea 
  • de a monitoriza progresul,
  •  de a evalua performanța instituțională și 
  • de a se implica în discuții substanțiale privind prioritățile de reformă. 
Prin sporirea transparenței, tabloul susține controlul democratic și consolidează încrederea în procesul de reformă.
 
Mai mult

Publicat de Niciun comentariu:
Etichete: ,

CoE: Protecţia jurnalismului şi a securităţii jurnaliştilor: Platformă online

Actualizat, martie 2026

Libertatea de exprimare şi libertatea de informare sunt ameninţate în lumea întreagă, inclusiv pe continentul european. Jurnaliştii sunt ameninţaţi, întemniţaţi, maltrataţi, răniţi sau chiar omorâţi, mai ales în zonele de conflict, doar pentru faptul că îşi fac meseria. Cei care informează jurnaliştii sau publicul despre cazuri de abuz de putere sau de corupţie riscă să fie pedepsiţi. Aceste practici ameninţă democraţia şi trebuie contracarate cu fermitate în toate Statele membre ale Consiliului Europei.

Consiliul Europei a lansat, la 2 aprilie 2015, o Platformă online în scopul promovării protecţiei jurnalismului şi a securităţii jurnaliştilor. Jurnaliştii care se simt ameninţaţi, sau care au fost răniţi sau a căror drepturi au fost încălcate, pot bate alarma, înregistrând aceste fapte pe spaţiu public respectiv.


La 3 luni de la lansare, pe platformă au fost înregistrate 54 de alerte, iar în cazul unelor s-au luat măsuri urgente. 

În 2025, partenerii platformei au publicat 344 de alerte privind amenințări grave la adresa libertății mass-mediei, o creștere semnificativă (+29%) față de 2024, când au fost înregistrate 266. Țările cu cel mai mare număr de alerte au fost Rusia (50), Türkiye (49), Georgia (35), Serbia (35) și Ucraina (27) – majoritatea legate de teritoriile ocupate de Rusia sau atribuite forțelor ruse.

Cea mai frecventă categorie de alerte (90) a vizat atacuri asupra siguranței și integrității fizice a jurnaliștilor, inclusiv uciderea a patru lucrători media în urma atacurilor cu drone rusești – jurnaliștii ucraineni Olena Hramova, Yevhen Karmazin și Tetyana Kulyk, precum și fotoreporterul francez Antoni Lallican – și decesul jurnalistului turc independent Hakan Tosun, în urma unei agresiuni brutale. Până la 31 decembrie 2025, 51 de cazuri de ucidere a jurnaliștilor rămâneau nerezolvate pe platformă.

Raportul avertizează asupra utilizării sistematice a privării de libertate ca instrument de control al mass-mediei. La 31 decembrie 2025, 148 de jurnaliști erau deținuți în Europa: 36 în Azerbaidjan, 32 în Rusia, 27 în Belarus, 26 deținuți de Rusia în teritoriile ocupate ale Ucrainei, 24 în Türkiye, doi în Armenia și unul în Georgia.

Potrivit Raportului Anual privind libertatea presei în Europa, publicat la 5 martie 2025, în 2024, platforma a publicat 265 de alerte, o ușoară scădere față de cele 285 din 2023, dar încă semnificativ peste nivelurile anterioare pandemiei. Țările cu cele mai multe alerte în 2024 au fost Ucraina (40), majoritatea legate de teritoriile ocupate de Rusia sau atribuite forțelor ruse, Rusia (32), Turcia (28), Serbia (20) și Georgia (18). Georgia a înregistrat cea mai mare creștere a alertelor, de peste trei ori comparativ cu anul precedent, în principal din cauza atacurilor asupra jurnaliștilor în timpul protestelor pro-UE.

În ceea ce privește detențiile, la 31 decembrie 2024, 160 de jurnaliști erau încarcerați în Europa, inclusiv 44 în Belarus, 30 în Azerbaidjan, 29 în Rusia (în plus față de 28 în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia), 27 în Turcia și 1 în Georgia. 

Pe parcursul deceniului, platforma a evidențiat diverse amenințări la adresa libertății presei, inclusiv supravegherea digitală a jurnaliștilor, procese abuzive cunoscute sub numele de SLAPP (procese strategice împotriva participării publice) și tendința guvernelor de a controla mass-media. De asemenea, s-a observat o creștere a dezinformării, inclusiv a conținutului generat de inteligența artificială și a propagandei de stat, utilizate pentru a manipula opinia publică și a submina jurnalismul independent.




 Partenerii Consiliului Europei în acest proiect, Article 19, Association of European Journalists, European Federation of Journalists, Internațional Federation of Journalists și Reporters Without Borders – preiau alertele privind amenințările la adresa libertății presei și le aduc în atenția instituțiilor Consiliului Europei, care solicită Statelor sale membre vizate să ia măsuri urgente pentru a remedia situaţia. Astfel platforma devine un instrument util pentru dialog cu Statele membre ale Consiliului Europei în vederea ameliorării situaţiei jurnaliştilor pe teren.

Aflați mai multe »
Publicat de Niciun comentariu:
Etichete: , , , ,

Războiul Rusiei împotriva Ucrainei: Registrul daunelor

tradaptare bnrm.md

Agresiunea militară a Federației Ruse împotriva Ucrainei, care a început la 24 februarie 2022, a schimbat fața Europei și a avut un impact profund asupra Consiliului Europei.

Încă de la începutul agresiunii militare a Rusiei, Consiliul Europei a mobilizat toate instrumentele disponibile pentru a asigura responsabilitatea deplină a Federației Ruse pentru încălcările drepturilor omului și pentru încălcări grave ale dreptului internațional, precum și pentru acordarea de compensații victimelor agresiunii ruse.


Registrul daunelor cauzate de agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei, creat în cadrul Acordului Parțial Extins al Consiliului Europei, reprezintă primul pas către un mecanism internațional de compensare. 

Registrul a fost creat în cadrul Summitului Consiliului Europei din Reykjavik, Islanda, în perioada 16-17 mai 2023. 





Până în prezent, 44 de țări (inclusiv Republica Moldova) și Uniunea Europeană s-au alăturat Registrului în calitate de membri sau membri asociați.

Registrul daunelor este disponibil aici:


Strucrura

  • Timeline / Cronologie
  • Mandate și Funcții
  • Membri
  • Conducerea
Despre Revendicări și Proceduri
  • Revendicări și Proceduri
  • Abordate axată pe victimă
  • Politică bazată pe gen
Documente
Noutăți
Întrebări frecvente

La 2 aprilie 2024, #RD4U a fost oficial lansat și astfel au fost inițiate procesele de solicitare a compensațiilor pentru daune, pierderi sau distrugeri cauzate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.

Categoriile de Cereri:

A2.3 Serious personal injury / Vătămare corporală gravă
A2.4 Sexual violence / Violență sexuală
A2.5 Torture or inhuman or degrading treatment or punishment / Tortură sau tratament ori pedeapsă inumană sau degradantă
A2.6 Deprivation of liberty / Privare de libertate
A2.7 Forced labour or service / Muncă sau servicii forțate
A2.8, A2.9 Forcible Transfer or Deportation of Children and Adults / Transfer forțat sau deportare a copiilor și adulților
A3.1 Damage or destruction of residential immovable property / Deteriorarea sau distrugerea bunurilor imobile cu destinație locativă
А3.2 Damage or Destruction of Non-Residential Immovable Property / Deteriorarea sau distrugerea bunurilor imobile fără destinație locativă
А3.3 Loss of Housing or Residence / Pierderea locuinței sau a reședinței
A3.6 Loss of access or control of immovable property in the temporarily occupied territories / Pierderea accesului sau a controlului asupra bunurilor imobile din teritoriile temporar ocupate

La 27 februarie 2026, Comitetul Miniștrilor al Consiliul Europei a decis crearea unui comitet pregătitor pentru a pune bazele funcționării Comisiei Internaționale pentru Cereri de Despăgubire pentru Ucraina.

CONTEXT

Despre războiul Rusiei împotriva Ucrainei

Secretarul General al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić a declarat: "Decizia de a înființa Registrul Daunelor sub egida Consiliului Europei este una istorică. Susținută de o coaliție foarte mare de state membre și non-membre, precum și de UE, este una dintre primele decizii cu caracter legal obligatoriu care să țină Rusia responsabilă pentru acțiunile sale."

Registrul va cuprinde dovezi și reclamații pentru daune, pierderi sau vătămări cauzate tuturor persoanelor fizice și juridice implicate, precum și statului Ucraina, de acțiunile internațional ilegale ale Rusiei în sau împotriva Ucrainei. Este primul pas către un mecanism internațional de compensare pentru victimele acestei agresiuni.

Registrul își va avea sediul la Haga (Țările de Jos), cu un birou satelit în Ucraina. Este înființat pentru o perioadă inițială de trei ani și va servi ca un registru de dovezi și informații despre daune, pierderi sau vătămări cauzate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Prima Conferință a Statelor Părți la Acord a avut loc la 27 iunie 2023 la Strasbourg.

"Registrul trebuie să se bazeze pe date și informații colectate la nivel național, pe teren, în Ucraina. Pentru coerență, acea lucrare trebuie să fie de asemenea centrată pe victime. Cu o metodologie comună bazată pe standardele Consiliului Europei. De aceea Statutul Registrului este clar în ceea ce privește necesitatea unui birou satelit la Kiev, și de ce vom continua să lucrăm strâns cu autoritățile ucrainene. Asigurându-ne că abordarea noastră este complementară și eficientă," a declarat Secretarul General al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić, la deschidere.

"Persoanele vinovate de crime de război - inclusiv crima de agresiune - trebuie să răspundă în fața legii, iar justiția trebuie să fie adusă victimelor, supraviețuitorilor, familiilor celor care nu au supraviețuit și statului Ucraina. Adunarea noastră a subliniat că justiția și responsabilitatea cuprinzătoare pentru agresiune și consecințele sale nu pot fi realizate fără reparații complete pentru daunele cauzate Ucrainei și cetățenilor săi," a declarat Președintele Adunării Parlamentare, Tiny Kox.

"Registrul de Daune reprezintă cel mai valoros rezultat al Summitului de la Reykjavik și întâlnirea de astăzi marchează un moment semnificativ în care începem să luăm deciziile necesare care vor deschide calea pentru operațiunile sale. Această inițiativă are un potențial semnificativ de a aduce justiție și sprijin victimelor agresiunii ruse, și subliniază angajamentul nostru de a menține principiile drepturilor omului, statul de drept și democrația," a declarat Ambasadorul și Președintele Miniștrilor Delegați, Jānis Kārkliņš, în numele Președinției Letone.

Conferința l-a ales pe Reprezentantul Permanent al Regatului Unit, Sandy Moss, în calitate de Președinte, pe Reprezentantul Permanent al Olandei, Tanja Gonggrijp și pe Emil Ruffer, Directorul Departamentului de Drept Internațional, Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Cehe, în calitate de Vicepreședinți. De asemenea, a desemnat pe Markiyan Kliuchkovskyi (Ucraina) în calitate de Director Executiv.

Înființarea Registrului urmează decizia Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei adoptată la 24 februarie 2023, în prima aniversare a începerii agresiunii militare în masă, nejustificate și provocate împotriva Ucrainei. Face parte dintr-un răspuns mai amplu al Consiliului Europei la războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

La 16 martie 2022, Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei a decis, într-o mișcare fără precedent, să excludă Federația Rusă din Consiliul Europei în conformitate cu Articolul 8 al Statutului, agresiunea Rusiei fiind în contradicție flagrantă cu idealurile și principiile comune ale statelor membre ale Consiliului Europei și încălcând dreptul internațional.

Consiliul Europei este prima și singura organizație internațională până în prezent care a exclus Rusia din rândurile sale. Excluderea a urmat suspendării drepturilor de vot ale Rusiei în organizație la 25 februarie 2022, ziua de după începerea războiului.

Începând cu 16 septembrie 2022, Rusia a încetat să mai fie o parte a Convenției Europene a Drepturilor Omului, privând definitiv persoanele aflate sub jurisdicția Rusiei de protecția oferită de Convenție. Cu toate acestea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului rămâne competentă să se ocupe de presupusele încălcări care au avut loc înainte de acea dată.

Există în prezent trei cauze în așteptare Ucraina împotriva Rusiei la Curtea Europeană a Drepturilor Omului și un caz în așteptare Ucraina și Țările de Jos împotriva Rusiei care se referă la evenimentele din Ucraina de Est, inclusiv doborârea zborului MH17 în iulie 2014, și operațiunile militare ale Rusiei pe teritoriul Ucrainei începând cu 24 februarie 2022. Există aproape 8.500 de cereri individuale înaintea Curții care par a fi legate de evenimentele din Crimeea, Ucraina de Est și Marea Azov și operațiunile militare ale Rusiei pe teritoriul Ucrainei începând cu 24 februarie 2022. Există și un caz în așteptare, Rusia împotriva Ucrainei.

Organizația a furnizat, de asemenea, în mod constant consultanță juridică și politică Ucrainei, pregătind experți în investigații și profesioniști care lucrează cu victimele violenței, în special femei, inclusiv prin Planul de Acțiune al Ucrainei dedicat "Reziliență, Recuperare și Reconstrucție" (2023-2026) al Consiliului Europei, cu un buget record de 50 de milioane de euro.

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei și Congresul Autorităților Locale și Regionale au fost, de asemenea, active în abordarea consecințelor agresiunii Rusiei și în sprijinirea Ucrainei și a poporului său.


Publicat de Niciun comentariu:
Etichete: , , ,
Abonați-vă la: Postări (Atom)